O echipă reprezentând proiectul Fish For Life a efectuat un schimb de experiență cu proiectul LIFE Minnow Small fish, small streams, big challenges: conservation of endangered species in tributaries of the upper Po river LIFE21-NAT-IT-LIFE-Minnow/ 10107/4559. Proiectul este coordonat de Universita degli Studi di Torino (UniTo) și include ca parteneri Ente Di Gestione Delle Aree Protette Del Po Piemontese, Instituto Delta Ecologia Applicata SRL, Politecnico di Torino și autoritățile regionale ale provinciilor Cuneo, Vercelli, Alessandria și Citta Metropolitana di Torino.

Alegerea proiectului a ținut cont și de speciile foarte similare cu ale proiectului Fish For Life, ce fac obiectul conservării. Proiectul LIFE Minnow vizează eliminarea sau reducerea amenințărilor la adresa a șase specii incluse în Directiva Habitate și anume Lethenteron zanandreai, Protochondrostoma genei, Chondrostoma soetta, Cottus gobio, Sabanejewia larvata și Telestes muticellus. Proiectul vizează 21 de cursuri de apă din 20 de situri Natura 2000 din regiunea Piemont, nord-vestul bazinului fluviului Po.

Activitățile schimbului de experiență au inclus pentru prima zi o vizită a pepinierei de pești de la Carmagnola, una din cele patru facilități unde sunt pregătite cei peste 70.000 de indivizi ce vor fi folosiți la repopularea a peste 170 de km de cursuri de apă din regiunea Piemont. De asemenea, o vizită a Muzeului de Științe Naturale din Carmagnola, urmată de o discuție cu Dr. Giovanni Delmastro, cercetător în cadrul muzeului și custode al acestuia.

Cea de a doua zi a fost alocată unei întâlniri la Universita degli Studi di Torino, Dipartimento di Scienze della vita e Biologia dei sistemi. Din partea instituției gazdă au participat Stefano Fenoglio, profesor în cadrul departamentului și coordonatorul proiectului LIFE Minnow, Margherita Abba (foto stânga), dar și studenții și doctoranzii departamentului. Au fost discutate atât problemele apărute în atingerea obiectivelor de conservare (realizarea de pasaje, lucrări de reconstrucție ecologică etc.), dar și problematica speciilor invazive sau problemele administrative apărute.

Zilele 3 și 4 ale vizitei au inclus deplasări în teren în zona Carmagnola alături de Davide Bonetto și Anna Cavallera (Provincia di Cuneo, Settore Supporto al Territorio, Ufficio Caccia e Pesca, Cuneo) și Margherita Abba (UniTo). Prima vizită a fost la pasajul pentru pești de pe râul Maira, construit pentru a permite migrația peștilor în aval și amonte de microhidrocentrala construită aici. Un alt tip de lucrări implementate în cadrul LIFE Minnow și care au fost vizitate vizează reconstrucția unor izvoare artificiale numite local fontanille. Sunt 4 fontanille la care vor fi realizate intervenții, fiecare având 3-5 tuburi prin care apa freatică, situată la o adâncime de 1 – 1,5 m, iese la suprafață. Un al treilea set de lucrări se referă la reabilitarea unor cursuri de apă ce odinioară formau bazinul râului Tanaro. Odinioară mlaștină, omul a canalizat sursele de apă pentru a câștiga teren pentru agricultură. Daca la fontanille apa freatică este la 1-1,5 m, aici nivelul este mult mai sus. Pe cele foste 5 canale/brațe se dorește eliminarea vegetatiei din albie pentru asigurarea curgerii apei si decolmatarea canalelor laterale. Obiectivul lucrărilor este de a aduce mai multă apă în râul Meleta.

Printre lecțiile învățate ca urmare a acestei vizite se numără:

• Lucrările de reconstrucție ecologică sunt necesare, dar nu și suficiente; ele trebuie dublate de trecerea la un model de agricultură sustenabilă, care să aibă un impact redus asupra calității apei și, implicit, asupra condițiilor de habitate pentru speciile de pești amenințate;
• Refacerea conectivității râurilor prin construirea de pasaje pentru pești este extrem de importantă în asigurarea migrației speciilor către locuri de reproducere și hrănire;
• În contextul schimbărilor climatice, este nevoie de intervenții pentru asigurarea unui debit minim al râurilor care să susțină perpetuarea speciilor de pești din ecosistemele acvatice;
• Soluțiile bazate pe natură pot fi extrem de utile în reconstrucția ecosistemelor acvatice și în îmbunătățirea calității acestora;
• Speciile invazive reprezintă o amenințare tot mai pregnantă la ora actuală, intervenția fiind de foarte multe ori necesară pentru limitarea efectelor acestora;
• Deși poate îngreuna implementarea proiectelor de reconstrucție ecologică, implicarea comunităților locale este necesară pentru succesul pe termen lung.