De la Novaci la Târgu Cărbunești, Gilortul este elementul natural emblematic al Gorjului submontan. El a fost acolo secole de-a rândul, alături de fiecare generație care a crescut pe malul său, a pescuit, s-a scăldat, a născut prietenii, a muncit, a îmbătrânit.

În momentul de față, râul Gilort se confuntă cu o serie de presiuni și amenințări importante asupra speciilor de plante și animale, dar și a habitatelor în care acestea trăiesc. Specii și habitate de interes comunitar, având valoare științifică și economică deopotrivă, sunt afectate de activități antropice precum activitățile de regularizare a albiei minore, exploatarea materialelor de construcție, pășunatul excesiv sau tăierea zăvoaielor din luncă. Fauna piscicolă a fost afectată de activitățile oamenilor, numărul de specii și exemplare din fiecare specie s-a tot redus.

Observând acest lucru am căutat să vedem care sunt acele cauze care au avut ca efect declinul biodiversității și le-am descoperit. Peștii nu mai au suficiente habitate pentru refugiu, pe unele porțiuni din râu nu există suficientă hrană, iar circulația liberă a peștilor este blocată de obstacolele transversale (acele cascade artificiale construite de om la Târgu Cărbunești și Albeni). Sunt bariere pe care peștii nu le pot trece, puținele exemplare rămase pe sectoarele izolate între obstacole trăiesc în condiții care se schimbă într-un ritm accelerat: pe anumite porțiuni, râul își schimbă frecvent cursul și din această cauză organismele hrană pentru pești nu pot dezvolta efective numeroase. Zonele de hrănire ajung des pe uscat din cauza schimbării cursului. Râul Gilort se “zbate și se zvârcolește“, iar toate organismele vii din râu și din vecinătatea acestuia resimt acest fenomen. Nu este de mirare că fauna piscicolă este într-o stare nefavorabilă, dar nici insectele acvatice (hrana peștilor) nu prosperă. Până și omul resimte efectul direct al unui râu afectat, prin viituri, prin eroziuni de mal, prin schimbarea “vremurilor bune de odinioară”. Pășunatul pe malurile Gilortului are și el un rol negativ în această poveste, producând eroziunea malurilor și nelăsând arborii tineri să crească pentru a forma zăvoaie. Peste toate aceste probleme s-a așternut viitura din anul 2014, foarte mulți pești fiind luați de ape și transportați în aval de obstacolul de la Târgu Cărbunești, ulterior ei nemaiputând recoloniza în amunte.

Trei specii de pești de interes comunitar – porcușorul de șes (Romanogobio albipinnatus), dunărița (Sabanejewia balcanica) și chișcarul (Eudontomyzon mariae) – au un statut de conservare nefavorabil, necesitând măsuri imediate de ajustare a pragurilor de la Albeni și Târgu Cărbunești pentru a favoriza migrația peștilor, dar și o îmbunătățire a diversității habitatelor de-a lungul cursului râului. Alte specii protejate – mreana vânătă (Barbus petenyi) sau de interes economic pentru comunitatea locală, cum este scobarul (Chondrostoma nasus), au și ele nevoie de măsuri care să le întărească poziția în ecosistem. Calitatea apei, evaluată cu ajutorul comunităților de macronevertebrate, indică și ea probleme pe anumite sectoare, unde râul s-a adâncit până a scos la iveală marnele din albie, care sunt nefavorabile instalării speciilor de macronevertebrate.

Starea morfologică a râurilor din situl Natura 2000 Râul Gilort, evaluată prin indicele de calitate morfologică, se încadrează în categoriile “slabă” și „moderată” pe majoritatea sectoarelor analizate. Pășunatul în lungul malurilor și tăierea zăvoaielor de luncă accelerează procesele de eroziune ale malurilor, afectând în mod direct gospodăriile și terenurile agricole din lungul râurilor Gilort și Galbenul.

Sunt necesare măsuri inovative care să răspundă nevoilor locale, dar și să contribuie la îmbunătățirea stării generale a râului Gilort. Un prim pas în această direcție a fost făcut prin proiectul Fish For Life, care își propune să contribuie la refacerea proceselor naturale pe râul Gilort prin măsuri de reconstrucție ecologică și abordări inovatoare bazate pe un management integrat al apelor și pe colaborarea cu instituțiile abilitate și comunitățile locale. Ne propunem să refacem conectivitatea râului Gilort pe o distanță de aproximativ 120 de km, dar și să îmbunătățim diversitatea habitatelor pentru speciile de pești amintite, prin plantări și lucrări de stabilizare a malurilor.

Cu această ocazie, invităm toți factorii implicați în viața Gilortului la o serie de discuții legate de măsurile ce se impun a fi luate pentru asigurarea continuității speciilor și habitatelor din zonă. Pentru ca, peste ani, să putem lăsa generațiilor următoare un Gilort cu procese naturale apropiate de cele ale râului pe care l-am cunoscut în copilăria noastră.