Traseul tematic Bălcești

1. Punct de plecare în traseul tematic (Aleea Școlii, intersecție cu str. Linia Mică)

În cadrul proiectului Fish for Life a fost realizat un traseu tematic, deschis oricărui iubitor de natură, curios să afle mai multe informații despre râuri și specii de pești, cum au fost acestea afectate de activitățile umane dar și ce se poate face pentru a atenua efectele asupra mediului. Punctul de pornire se află în apropierea Școlii Gimnaziale Bălcești (localitatea Bengești-Ciocadia), la intersecția dintre Linia Mică și Aleea Școlii.

Traseul are un rol informativ și educativ și prezintă un sector din bazinul râului Gilort, râu ce a fost gazda unor lucrări de reconstrucție ecologică. Acestea au avut ca scop aducerea unui sector de râu degradat la o stare cât mai apropiată de cea naturală, prin crearea unor structuri care să sprijine procesele naturale ale râului.

Traseul tematic are o lungime de 1643 metri și poate fi vizitat în 30-40 min.

Traseul se află în Aria Specială de Conservare Râul Gilort, arie care se întinde de-a lungul râului Gilort pe o distanță de aproximativ 19 Km, începând din localitatea Pociovaliștea la nord până în localitatea Doseni la sud. Aria Specială de Conservare cuprinde și aproximativ 3,5 Km din Râul Galbenu, afluent al Gilortului. Aceasta include porțiuni din localitățile Albeni, Bengești, Bumbești Pițic, Novaci, Târgu Cărbunești și are o suprafață de 873 ha. Speciile de pești pentru care a fost declarată Aria Specială de Conservare Râul Gilort sunt: Barbus petenyi (mreana vânătă), Eudontomyzon mariae (chișcarul), Romanogobio albipinnatus (porcușorul de nisip) și Sabanejewia balcanica (dunătița).

2. Podul peste Râul Galbenu

Această secțiune a râului a fost puternic afectată de activitățile umane. Râul Galbenu face parte din bazinul hidrografic al râului Gilort, albia sa a fost amenajată prin raderea patului albiei și împingerea pietrelor/bolovanilor spre maluri. Aceste măsuri au avut o serie de efecte negative și anume:

Bolovanii de mari dimensiuni, care pot constitui locuri de adăpost pentru pești, nu mai rămân în albie;
se întrerupe legătura între râu și brațele laterale, care sunt foarte importante pentru refugiul peștilor în timpul viiturilor și pentru creșterea puieților (adevărate “creșe”) și adăpostirea de prădători;
sedimentele mutate din albie sunt taluzate (formând o suprafață înclinată în pantă) pe maluri, acoperind rădăcinile copacilor de pe mal, care înainte erau în apă și formau răgălii, ceea ce are ca efect privarea peștilor de zone de odihnă, hrănire și, foarte important, zone de refugiu în timpul viiturilor;
fiind privați de accesul la răgălii și brațele laterale și nemaiavând unde să se adăpostească în albia amenajată, peștii sunt vulnerabili în timpul viiturilor, fiind măturați de apă în aval și chiar omorâți.

Răgăliile sunt rădăcini submerse ale copacilor de pe maluri sau îngrămădiri de rădăcini în apă, mai ales în vecinătatea malurilor. Sunt folosite de pești în principal ca loc de refugiu în timpul viiturilor, dar și ca adăpost și loc de hrănire.

Albia amenajată în zona podului este ca un deșert pentru pești, un fel de monohabitat, în care aceștia nu găsesc loc de adăpost și hrană. În acest fel, micile vietăți (macronevertebratele) al căror mediu de viață se desfășura pe patul albiei, printre bolovani, au dispărut aproape în totalitate odată cu împingerea bolovanilor și taluzarea lor pe maluri.

3. Zăvoiul cu anini

În acest sector al traseului se poate observa o secțiune de râu neamenajată, foarte apropiată de starea naturală, unde se pot constata cu ușurință beneficiile condițiilor existente pentru speciile de pești și macronevertebrate, în comparație cu sectorul precedent (Podul peste Râul Galbenu).

Răgăliile care se pot vedea în acest punct al traseului oferă peștilor adăpost, loc de odihnă și habitat de hrănire, dar joacă și un rol important în reducerea eroziunii malurilor.

Unele specii, cum este de exemplu mreana vânătă (Barbus petenyi), preferă zonele unde viteza de curgere a apei este mai ridicată, iar patul albiei este format din bolovani și piatră. Aici, peștii își găsesc relativ ușor adăpost și hrana formată din macronevertebrate. Alte specii preferă zonele cu ape mai lin curgătoare și mai adânci (este cazul porcușorului de nisip, Romanogobio albipinnatus), în care bancurile de pești își caută hrană și adăpost printre rădăcinile submerse ale copacilor (răgălii). Nu în ultimul rând, există specii care preferă zonele cu substrat nisipos, cum ar fi dunărița (Sabanejewia balcanica).

În mod natural, pe un râu alternează zonele de curgere mai rapidă a apei cu zonele în care este apă adâncă și lină. Pădurile ripariene au o importanță deosebită în dinamica ecosistemelor acvatice. În perioadele călduroase, de vară, umbra pe care o furnizează asigură de-a lungul râului întinderi de apă cu temperaturi mai reduse decât cele din zonele cu expunere la lumina soarelui.

4. Puntea peste râul Gilort (punctul final al traseului)

Structură de tip ELJ (Engineered logg jam)

În acest sector au fost efectuate lucrări de reconstrucție ecologică în cadrul proiectului Fish For Life. Este o zonă puternic afectată de procesele de eroziune, ceea ce a determinat adâncirea albiei râului, dispariția răgăliilor și reducerea diversității habitatelor acvatice. Datorită eroziunii și lipsei vegetației ripariene, în special a zăvoaielor, râul erodează foarte puternic malurile râului, iar de-a lungul a 10 ani, pe acest sector de râu, cursul acestuia a deviat spre dreapta pe o distanță cuprinsă între 50 și 100 de metri.

Pentru reducerea efectelor negative asupra speciilor de pești au fost realizate mai multe lucrări de reconstrucție ecologică și anume: structuri de tip ELJ (engineered log jams), căsoaie, lucrări de apărare de mal, constând în trunchiuri de copaci încastrate în mal. La aceastea, se vor adăuga o serie de plantări de copaci, ce urmeză a fi realizate în luna noiembrie 2023.

Structură de tip “Căsoaie” Trunchiuri de copac încastrate în mal

Structurile încastrate în maluri au dublu rol, de protecție împotriva eroziunii și de a ajuta râul ca prin curgerea apei pe lângă aceste structuri să formeze în jurul lor microhabitate pentru pești. În timp, structurile din apă vor dispărea, iar rolul de protecție a malurilor al acestor structuri va fi preluat în timp de copacii plantați pe mal. Aceștia vor forma răgălii și vor contribui la menținerea temperaturii apei prin fenomenul de umbrire.

Prin implementarea acestor lucrări, proiectul Fish For Life contribuie la îmbunătățirea și diversificarea habitatelor pentru pești și alte specii din acea zonă, precum și la protejarea împotriva eroziunii a terenurilor agricole situate de-a lungul cursului râului Gilort.

Pentru mai multe informații despre proiectul Fish For Life, vizitați și celelate secțiuni ale site-ului www.fishforlife.ro