Colaborarea cu comunitatea locală este un aspect esențial în reușita oricărui proiect de conservare a biodiversității. De aceea, strategia de comunicare a proiectului Fish for Life a pornit de la o cercetare sociologică a colegilor de la Invisible Nature, bazată pe două metode: focus grupuri și analiza PEST.

Scopul focus grupurilor organizate în arealul proiectului a fost acela de a identifica atitudinile, interesele, nevoile comunităților locale din zonă cu privire la aspecte sociale, ecologice și de mediu. Focus grupurile au fost organizate în perioada mai – august 2018 în patru sate din zona proiectului Fish for Life: Albeni, Pociovaliștea, Bengești și Bumbești-Piţic.

Selectarea participanţilor la focus grupurile Fish for Life a avut ca punct de pornire următoarele principii:

  • diversitate de gen și vârstă;
  • ocupaţii diverse, pentru a colecta experienţe cât mai diferite cu privire la temele de interes ale proiectului;
  • persoanele să locuiască în zona proiectului Fish for Life.

O primă concluzie a întâlnirilor cu localnicii este că, deși de cel puțin 10 ani s-a investit semnificativ la nivel național în conștientizare, nivelul de informare cu privire la reţeaua Natura 2000 (în particular situl Natura 2000 Râul Gilort) și ce implică o astfel de arie protejată este foarte scăzut.

Nu există comunităţi închegate, în care oamenii să se întâlnească frecvent fie pentru a petrece timp împreună, fie pentru a dezbate probleme sociale, de mediu sau economice din localitate. Spirit civic, de voluntariat în rândul adulţilor este cvasi-absent, singurii implicaţi într-un număr restrâns de acţiuni de voluntariat sunt elevii (în special prin intermediul școlii).

Principalele probleme de mediu din arealul sitului Natura 2000 Râul Gilort identificate de participanții la focus grupuri sunt pescuitul ilegal, defrișările, MHC-urile, existența pragurilor, balastierele din zonă, deversările de ape uzate neepurate și depozitarea necontrolată a deșeurilor. De asemenea, oamenii au o foarte bună înțelegere asupra modului în care aceste procese afectează procesele naturale ale râului și habitatele pentru pești.

Oamenii de o anumită vârstă pot identifica cu ușurință diferențele între râul Gilort la ora actuală și cum era în urmă cu 20-30 de ani. Există încă o terminologie locală legată de procese naturale ale râurilor care s-au pierdut sau redus de-a lungul timpului (ex: ,,răgălii” ,,răstoace”)

Pe de altă parte, există o nevoie stringentă de lideri de opinie care să coaguleze comunitatea și care să cristalizeze cumva ideile oamenilor despre cum și-ar dori să fie zona în care locuiesc sau cum ar trebuie să fie gestionate resursele naturale sau râurile din zonă.

Nu în ultimul rând, deși locuitorii au o atitudine pozitivă faţă de crearea pasajului pentru pești la Târgu Cărbunești (problema a fost identificată de mulți ani, în special de pescari, dar nu s-a materializat până la proiectul Fish For Life), există o neincredere în proiectele care se implementează în zonă (atât la nivel de implementare, cât și legat de impactul real al acestora).

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *